A star, a wish and too much free time

[Colin Hawkeye Rovson]

Hawkeye incerca sa-l sfideze cu privirea. Se intreba pentru o clipa daca avea de-a face cu un basilisk, dar, din moment ce inca isi mai putea controla corpul in voie si nu devenise ornament de gradina, respinse gandul.
Se forta sa stea in picioare, lasandu-si greutatea pe cel stang. Si aproape ca apucase sa dea din maini inainte ca tanara sa strige o provocare si sa o ia la fuga, cu sarpele dupa ea. Ochii lui se deschisera larg. Isi scoase bagheta si ataca cat de puternic putu.
" Depulso! Depulso!"
Locul unde loveau vrajile tremurau usor, iar sarpele scotea sunete guturale, de parca era enervat de o musca. Nimic altceva nu paru sa se intample.
Cand coada solzoasa trecu de Soimean, tanarul se grabi sa alerge dupa ei. Se impiedica de doua ori, dar reusi sa-si mentina echilibrul precar. Insa nu era eficient. Degeaba avea Hawk picioare lungi si degeaba se plansese Callie pe coridor - intr-un timp ce parea atat de departe acum. In situatia sa, Colin ramase destul de repede in urma.
" Calliope!" reusi sa strige si se impiedica iar, cazand cat era de lung pe pamant si zdrelindu-si palmele. In furia lui, arunca cu ajutorul magiei o piatra de dimensiuni medii spre coada sarpelui, ratand-o cand aceasta disparu la o cotitura.
Ii scapa un cuvant pe care nu l-ar fi spus in prezenta unei domnisoare si se forta sa se ridice. Daca sarpele nu avea s-o omoare pe Calliope, atunci el sigur da.