change the voices in your head

[Mark Wilson]

• În momentul în care ea rosti cuvintele, Mark simţi cum corpul îi este străbătut de o căldură ireală, ce pornea din acel mic loc de pe pieptul lui unde Agnes îşi sprijinise urechea. Închise ochii şi savură momentul, atât de perfect şi de dulce, fără să mai gândească nimic, fără să mai simtă nimic decât iubirea ei pe care i-o transmitea prin acele cuvinte simple. Nu voia să facă nimic, nici să se mişte, nici să respire, doar să o audă pe ea spunându-i aceleaşi cuvinte din nou şi din nou.
  Inspiră adânc, rupând vraja, simţindu-şi pieptul şi buzele libere pentru mişcare din nou. Şi apoi, rosti cuvintele pe care nu crezuse că le va spune niciodată unei fete. Cuvintele care acum îi ieşeau afară, nu din obligaţie, ci din dorinţă pentru ca Agnes să înţeleagă ceea ce simţea el cu adevărat. În acel moment, voia ca ea să vadă direct în sufletul lui, să citească fiecare gând sincer şi fiecare sentiment.
  "Şi eu te iubesc," spuse el, zâmbind şi sprinjinindu-şi obrazul de părul ei moale.
  Îşi dădu seama că de atunci înainte, lucrurile se vor schimba radical, că acel loc nu va mai însemna casa de unde Harry Potter scăpase de blestemul Avada Kedavra cu o singură cicatrice în formă de fulger, ci locul unde el descoperise prima şi unica lui dragoste. Îşi dădu seama că monumentele, locurile memorabile nu semnifică acelaşi lucru pentru toată lumea, ci fiecare îi rezolvă semnificaţia prin momentele memorabile petrecute acolo.