Past and Present Dangers

[Ema Snow]

Era un vis. Era o iluzie. Era o realitate. Era orice si nimic in acelasi timp.
Ema isi focaliza privirea pe Rosalie cand aceasta ii striga numele, iar fetita din bratele ei isi ridica capul. O puse jos, dorindu-si o conversatie intre patru ochi cu Rosalie. Fetita statu o clipa locului, privind-o cu ochi mari pe micuta Rose. Ca din senin, mainile mini-copiei-Emei se prinse de piciorul Soimencei, tinand strans.
Ema ofta, usor exasperata. Totul era atat de haotic, iar ei nu-i placea haosul!
" Mai intai, hai sa ne strigam dupa cel de-al doilea nume" ii spuse ea blondei. " Ar fi mai putin derutant. Si in plus, nu stiu cat de bine ar coopera cele doua fetite daca le-am striga altfel decat sunt obisnuite. E in regula, Vivienne?" sopti Ema si se stramba aproape imediat. Asta nu suna bine. Desi Vivienne era tot Rose, cel de-al doilea nume ii venea greu de spus, dintr-un motiv pe care nu-l intelegea. " Sau putem face invers..."
Isi puse mainile pe umerii copilitei si se aseza in genunchi ca sa o poata privi in ochi.
" Ema... Cum preferi sa-ti spunem? Ema sau Grace?" intreba Soimeanca, primind ca raspuns o privire incurcata.
" Cum... Cum va e mai usor..." sopti fetita atat de incet incat si o briza ii putea acoperi vocea.