i can wait

[Arlin van Iver]

• Arlin zambi mirata. Si ea avea bunica de pe mama in Cardiff. Poate, in vacantele de vara se puteau intalni. Oricum bunica se plangea ca nu-si vede nepoatele decat de doua-trei ori pe an. De cand murise mama lor, le murise si cheful de aventura, de a calatori. Din fericire aparuse acest baiat, Hawkeye. Baiat care pare-se, fara sa stie, o trezea pe Arlin la realitate. Era de origine londoneza deci. Isi putea da seama si prin accentul lui usor sters. Uhh, injuraturile soferilor furiosi puteau fi chiar.. criminale. Stia cum e deoarece chiar tatal ei ii povestise despre asta. Nu si-ar fi dorit sa se afle acolo in sezonul in care oamenii frecventau mersul cu taxi-ul.
  "Ei bine, se pare ca mama ta a vrut sa nu ramai nedumerit."spuse aceasta aproape razand. Intr-adevar, arta era arta. Nu-l putea contrazice atunci. Insa ea nu considera mazgaliturile de pe mainile ei ceva bun de clatit ochii. Mai bine ar fi privit un tablou de-al lui Pierre-Auguste Renoir. Preferata ei si una din renumitele lui picturi era La Grenouillere. Cand baiatul arat catre cealalta incheietura a ei, o intoarse spre el, pentru a o vedea mai bine.
  "Aici ai dreptate. Ea e testoasa mea." Ramase cateva secunde bune, gandindu-se."Nu ai vrea sa mergem de aici? Cred ca deja aud pasii furiosi ai lui Filtch, si din cate il stiu ne va pari pentru dezastrul asta."