Fabulous girls

[Julieta D. Thibault]

• Observa un lucru, acum decazuse si intrase in depresii insa ea nu era asa, ea nu era genul de om care sa se lase la greu, niciodata nu fusese si nu avea sa fie in viitor.
  Isi ridica privirea catre Ema si o imbratisa in semn de multumire, mereu putea conta pe ea in orice situatie.
  - Multumesc, mai ales pentru ideea cu cartea. Sper sa nu ma mai deranjeze o vreme.
  Murmura ea dand usor absenta din umeri si apoi se ridica de acolo continuand:
  -Nu ma las legata de el, doar ca e un sentiment ciudat sa aflii ca un membru din familia Thibault e in viata si mai ales fratele tatei. Spuse ea usor absenta dar apoi simti cum brusc pamantul le cade de sub picioare, o trapa se deschise sub ele si alunecara pe un topogan in gol, ca intr-un abis.
  - Nu din nou! Murmura cercetasa incercand sa nu se loveasca in cadere.