little wildrose

[Evan F. Lovel]

• Edmund o privi, încordându-se brusc. Discuţiile despre trecut nu erau întocmai pe lista "Ce-aş face într-o zi de vis". Îşi trecu mâna prin păr, expirând zgomots, gândindu-se pentru câteva momente dacă să îi spună sau nu.
  Ca de obicei, ajunse la concluzia că va spune cât mai puţine cu putinţă.
  "Aproape la fel. Oameni reci, vreme proastă. Totuşi, băutura nu mai e aşa de bună şi oamenii se mulţumesc cu engleza în loc de limba aia îmbârligată şi plictisitoare."
  Mama lui îl învăţase engleză de pe la şapte ani. La început, avea un accent puţin ciudat, însă acum nu se mai auzea deloc. Îi plăcea mai mult aşa, măcar oamenii nu ştiau din prima că e străin. Erau deja destul de reticenţi în a forma orice fel de relaţie cu el, aşa că mai lipsea şi să îşi imagineze că făcea parte din nu-mai-ştiu-ce dinastie.
  "Şcoala m-a făcut să vin aici. Era cel mai aproape," spuse el sec.
  Evită să vorbească despre părinţii lui, şi presupuse că ea observase asta. Ura să fie întrebat la nesfârşit lucruri despre care se vedea clar că nu voia să vorbească, aşa că spera ca fata să o lase moartă.
  "Şi Franţa cum e?" întrebă Edmund, având o urmă de ironie în glas.
  Franţa era total opusul unui loc în care ai spera să îl întâlneşti pe el. Se imagină mergând sub cerul înstelat printre boutique-uri faimoase şi cupluri cu buzele lipite cu Super-Glue şi aproape că pufni.