Paper shoes

[Aylee L. Lovel]

• -Ce vreti sa spuneti cu "achizitia cartii nu v-a fi la fel de usoara cum parea la inceput"? intreba Aylee cu o voce sparta.
  Nu i se parea posibil ca acea carte sa nu ajunga in mainile ei. Astepta de atata timp sa o gaseasca undeva in Anglia, incat pierderea ei i s-ar fi parut teribila. Creierul ei ii transmitea scenarii nebunesti, dintre care mai toate se terminau cu moartea vanzatorului si furtul cartii. Fiecare imagine dura mai putin de o secunda si fiecare poveste era mai groaznica decat precedenta. Isi scutura capul, pentru a sterge imaginile oribile din mintea-i bolnava. Pletele negre ii zburara peste tot, facand-o sa arate pentru o secunda ca si un caine care se scutura dupa baie.
  -Pai, incepu batranelul pe un ton care se vroia calm, dar trada doar plictiseala, am gasit un doritor care ofera mai multi bani pe carte.
  Zise cuvintele simplu, ca pe un fapt. Pentru el probabil ca asta si era. Povestea din fiecare zi. Vine o carte si vine un om cu multi bani. Cei trei se intalnesc si toata lumea pleaca fericita. Toata lumea, mai putin partea intunecata a ecuatiei, necunoscuta de care nu stie nimeni. Inspira adanc, incercand sa isi incetineasca bataile inimii, care devenisera mult prea numeroase.
  -Cat? intreba simplu, desi vocea ii tremura in continuare, iar sunetul iesi mai mult ca un soapta.
  -1500 de galeoni, zise barbatul la fel de simplu.
  De data asta Aylee putea sa jure ca i se oprise inima pentru o secunda. Facu cativa pasi in spate, de parca acele cuvinte ar fi impins-o cu o forta nevazuta. Apoi isi aminti sa respire, insa creierul ei ina nu pornise. RAmase blocat, cuvintele 1500 de galeoni repetandu-se din nou si din nou in capul ei, de parca ar fi ascultat un disc din acela al incuiatilor, stricat.