The hawk

[Evelyn Steel]

Un mic oftat ii parasi buzele trandafiri.Nu vroia sa se gandeasca la lucruri triste,chiar nu vroia.Durerea unora devenea puterea altora.Nu avea tocmai o stare minunata de spirit,insa era ceea ce o descria.Sarcastica,neincrezatoare si realista.Mereu gata sa aduca un argument logic.Toate revenisera la suprafata din cauza visului de noaptea trecuta.Iar asta paru sa ii aduca aminte cine era defapt.

Glasul tatalui sau parea sa ii rasune in minte,acum ca se gandea iar la asta.Fusese un vis frumos,insa o intristase.
Pe ce ne bazam tata? intrebase ea.Tatal sau o privise trist insa ii raspunsese pe o voce hotarata.
Pe faptul ca mai este ceva bunatate in lume,Evelyn.Si ca merita sa luptam pentru ea.
Mereu aceleasi lucruri banale,mereu aceleasi sfaturi idioate.La ce ii folosisera?La nimic.

Ajunse in Curtea Interioara si isi inchise hanoracul pana sus cand vantul de toamna o lovi din plin.Nu isi luase roba de scoala.O uitase in Turn in graba sa de a pleca si de a iesi undeva unde putea sa se relaxeze si sa uite de anumite lucruri.Iar Curtea era aproape goala.Aproape.
Pe o banca,mai retrasa,statea o fata ce citea o carte.Evelyn ridica din umeri ca pentru ea si se indrepta inspre fata.Ajunse in dreptul ei si se puse pe banca,zicand pe un ton ce nu admitea contrazicere :
- Sper ca nu te superi daca ma alatur tie.