Small talk, big times.

[Will O'Shea]

• Lilith nu reuşi să îşi ascundă surâsul la auzul cuvintelor lui Raphael. Da, se vedea clar că era din Franţa pentru că gândea exact ca ea. Aveau acel surplus de tact şi sofisticare care le lipse cu desăvârşire londonezilor. Nu era un lucru rău, Lexie chiar se simţea bine printre nişte oameni atât de sinceri şi direcţi, era mai bine decât să se întrebe mereu dacă nu cumva era vorbită de rău pe la spate sau dacă cineva care îi zâmbea frumos nu avea defapt intenţia să o atace sau să o provoace la duel.
  
  Era o senzaţie foarte ciudată, însă viperina se obişnuise deja cu ea şi îi era greu să se gândească la un trai înapoi în Franţa, chiar dacă toate lucrurile ar fii fost de zece ori mai uşoare şi părinţii ei ar fii răsfăţat-o şi ar fii avut parte de petreceri şi cocktail-uri şi tot felul de distracţii de-ale bogaţilor. Îi era dor de acele chestiuni, putea să recunoască, însă s-ar fii lipsit de ele cu o mare bucurie pentru a sta în Anglia liniştită.
  
  'Eu zic că e o idee perfectă,' spuse Lily, întorcându-şi gândurile spre planul lor de distrugere. Era un lucru atât de copilăros şi de obişnuit acelor locuri încât se simţea aproape stupid gândindu-se la asta. Însă simţea şi un ciudat entuziasm şi un fel aparte de extaz la gândul că va face ceva rebel, oricât de banal ar fii fost.