my dear, I don't give a damn

[Ian Richter]

• Când văzu că Lexie îşi deschide ochii răsuflă uşurat şi se ridică repede. Greşeală. Steluţe verzi îi plutiră prin faţa ochilor şi pentru câteva secunde nu mai văzu nimic. Se sprijini cu un braţ de perete şi aproape că dărâmă un coş de gunoi. Înghiţi în sec la întrebarea lui Lexie.
  Primul lui impuls fu să ridice simplu din umeri, să zică că nu-i pasă, să meargă la Hogwarts direct la culcare. Însă nu ar fii putut să doarmă nici între zeci de perne de puf în momentul ăsta, în ciuda oboselii.
  - Ar trebui s-o ducem ... în Azkaban, ştii tu, termină el.
  Văzân că Lexie era de acord, Jack oftă obosit şi se îndreptă spre fata inertă din faţa lui, strângând mai bine bagheta în mână. Două cătuşe argintii, gravate cu tot felul de modele complicate. Între ele erau două bilete. Unul spre cei de la Închisoare, iar celălalt pentru Anne când se va trezi.
  Mireasa Dispăru din mijlocul drumului şi Jack simţi cum îl cuprinde căldura din nou.