Child of light

[Colin Hawkeye Rovson]

• Aproba cu o miscare scurta a capului, convins de vorbele fetei. Da, ii va reusi din nou, mai devreme sau mai tarziu. Poate ca acum tot stresul la care fusesera supusi isi spunea cuvantul, iar schimbarile de atentie si ritmul alert in care lucrasera aveau, de asemenea, partile lor negative. Insa acum nu prea mai conta. Important era ca, macar pentru moment, probleme pareau sa se tina la distanta. Hawkeye se uita in jurul lui, iar privirea ii ramase fixata pe trupul neinsufletit al barbatului ce statea acum la cativa metri zdraveni departare de el. Tremura scurt si isi trase instinctiv genunchii, astfel incat sa-si protejeze pieptul.
  Miscarea bursca a Fantinei ii atrase atentia, iar el se grabi sa o urmareasca. Nu parea nimic nelalocul lui. Atunci cand miscarea se repeta, dadu sa intrebe, insa Cercetasa il opri cu un gest bland. Se incrunta spre ea, dar isi pastra gandurile pentru el. Dupa inca cateva secunde in care curiozitatea pur si simplu il strivea, isi dadu iar drumu' la gura.
  " Ce es..."
  Intrebarea ramase neterminata in timp ce mintea lui se punea in loc. Constientiza ca felul in care se miscase capul fetei nu parea deloc uman. Ii amintea, in mod straniu, de o caprioara ce-si inalta capul atunci cand aude un zgomot brusc. Isi aminti automat de reflexul cefalo-gir. Se infiora si se intoarse sa priveasca in urma sa. Nu vedea nimic, insa, daca statea sa se concentreze putin, isi putea da seama de prezenta altcuiva prin apropiere. Nu putea spune cati erau, cine erau si cat de departe se aflau, insa putea sa priceapa daca era altcineva prin preajma sau nu. Si sigur era, deoarece nu se mai auzea nimic. Nicio pasare nu canta. Padurea din jurul lor era pur si simplu prea nemiscata, prea tacuta. Iar asta nu era niciodata un semn bun.
  " Cati?" intreba el in soapta, vocea dura si grava.