ādfȳr

[Colin Hawkeye Rovson]

• " Ce pot spune, am avut profesori buni" raspunse el la ceea-ce-nu-era-un-compliment si se intoarse sa-i zambeasca Julietei, cat mai sarcastic posibil.
  Daca statea sa se gandeasca, era chiar comica situatia. Cercetasa sigur trecuse printr-o gramada de misiuni si vazuse multe in viata ei scurta. Il intrecea in iscusinta duelelor si era buna la vrajile de vindecare. Asa ca i se parea mai mult decat ridicol sa-l considere priceput cand venea vorba de supravietuire. Insa se multumi sa ridice usor din umeri si sa strambe un zambet. Ceea ce invatase el in domeniu fusese ori preluat de la Ema, ori descoperit cu Julieta si Sandra. Si cine stie prin ce minune, de aproape fiecare data sfarsea cu tricoul agatat. Mai avea putin si isi termina scuzele pe care le scria in teancurile de scrisori spre mama lui.
  Ii scapa un pufnit cand auzi observatia Cercetasei si isi continua drumul, asteptand o continuare. Pana la urma primi doar un strigat scurt si sunetul 'pleoscos' al apei. Se intoarse pe calcaie, aproape dezechilibrandu-se in proces, si se trezi intampinat de o imagine rece. Numai sa-si imagineze sa stea in apa aia... Deja i se facuse pielea ca de gaina pe brate. Isi stranse buzele cu fermitate, hotarat sa nu izbucneasca in ras. Nu de alta, dar amenintarea tinerei parea cat se poate de serioasa. Hawk ii pasa torta lui Asctir si se apropie, oferindu-i Julietei o mana de care sa se prinda.