Child of light

[Fantine Tholomyes]

Gandurile incepura sa ii zboare pe cai necunoscute, incetinindu-si zborul infrante fiind de tornada rece ce ataca dureros, dar dulce, cuvintele lui Colin...Se transformase intr-o fiinta visatoare si romantica.Totul se invartea in jurul ei.Cuvintele baiatului erau ca un vat de neoprit, ii mistuia fericirea si ii distrugeau acele mici defecte copilaresti.Se simtea ca intr-o inchisoare morala din care nu credea ca ar putea sa iasa niciodata, insa era o inchisoare frumoasa cu multa lumina si forfota, care ii dezmortea sufletul aproape stins.
Era o liniste profunda si tainica, luminata de naivitatea credintei sale in destin...
Rase gingas si pe fata ei se rostogoli un strop mascat de fericire camuflata.Incepea sa inteleaga ca in sufletul ei de porumbel se zbatea tristetea, o tristete pe cat de imbracata in zdente, pe atat de impodobita cu crini.Isi auzi sufletul plangand, insa nu ii era frica, privea cu ochii deschisi realitatea...Uita lacrimile sufletului ei, cautand un fir de bucurie...
Era singura in ceata cuvintelor, zarind vag conturul iubirii...Naviga prin tristete, dar vedea mai clar ca niciodata orizontul fericirii.Speranta era cea care o scoase la mal...
Ii impietrisera aripile cuvintelor ...
Nu mai stia ce sa raspunda, vina era oricum a ei, insa voia sa mascheze orice urma de tristete si suferinta.Scapase un detaliu, cel mai important...Uitase de ce ajunsera aici!Gasi repede raspunsul dintre multimea de ganduri si amintiri ce o epuizau...TRandafirii albastri erau motivul, iar cel mai de sus si cel mai principal era cea care trebuia sa ii primeasca, era Rose...Era cea pe care o adora Colin, pe care o iubea cu adevarat.Nu simti nici furie, nici invidie, nici tristete si nici parere de rau...era un amestec de toate, prea complicat pentru a fi deslusit...
Acum nu mai conta ce avea sa zica, prostia era deja facuta, fiindaca a-i spune lui Colin ceea ce simtea fusese chiar o prostie...Vru sa schimbe subiectul, sa se trezeasca dimineata si sa uite tot, sa se transforme intr-un vis urat...Era constienta ca toate astea erau doar fantezii, iar ceea ce se intamplase era realitate!
Vru sa para cat mai dezinteresata, asa ca continua ca si cum ceea ce se intamplase in acele momente era ceva fara vre-o insemnatate...
"Cols, vreau sa dorm..."
Isi lasa genele sa cada grele si adormi, hranindu-se doar cu speranta...