glory brings us pleasure

[Colin Hawkeye Rovson]

• Statea in mijlocul incaperii, asezat turceste pe podeaua curata, incercand sa-si dea seama de ce se incapatanase mai devreme. Nu facuse altceva decat sa piarda timpul, vanand cai verzi pe pereti.
  
  Hawkeye statuse mai bine de zece minute cu mainile in sold, rasucindu-se usor pe calcaie si aruncand priviri atotcunoscatoare spre pereti. I se parea mai mult decat ciudat sa nu existe macar un Soim pierdut pe acolo, tinand cont ca se afla, pana la urma, in Turnul Ochilor-de-Soim. Asta sigur trebuia sa fie vreo poanta.
  " Stiu ca sunteti acolo" zambi el aproape marlaneste, dar nu se auzi niciun chicot si nu se intampla absolut nimic.
  Intr-un final, realizase si el ca toata povestea asta era doar in minea lui si ca nu va iesi nimeni dupa perdea ca sa-i prezinte cat de aiurea aratase. Nu ca s-ar fi plans de ultima parte, dar pur si simplu simtea ca o sa-si piarda mintile. Era chiar atat de grav daca isi dorea sa nu mai stea singur precum un cuc si sa-si piarda vremea vorbind cu cineva? Intotdeauna e mai bine sa pierzi timpul cu cineva decat singur.
  Iar acela fusese momentul in care pornise in goana pe scari, dorind sa mearga oriunde ar putea gasi o forma de viata care sa-l asigure ca nu fusesera toti elevii Hogwarts-ului rapiti de extraterestri.
  
  Colin ofta, uitandu-se crucis la trofeul urias din fata sa. Era mare, auriu, stralucitor si purta o emblema necunoscuta baiatului. Insa era pentru o cauza nobila. Ii era dedicat unui vrajitor profesor al scolii ce gasise o utilizare importanta pentru vasc. Soimeanul isi lasa capul intr-o parte, zambind usor. I-ar fi placut si lui sa stie ca a facut ceva important in viata. Nu neaparat sa descopere ceva care sa ajute umanitatea, dar sa stie ca nu a trait degeaba. Fie macar ca salveaza un caine.
  Auzi pasi in spatele lui si se intoarse usor pentru a se uita la noua prezenta.
  " Lex?" intreba Hawk mirat. " Traiesti!"