turn the page

[Evan F. Lovel]

• Evan râse împreună cu ea. Nu era pre sigur dacă era o glumă sau nu, însă ştia clar că Astrid ar fi meritat să mai iasă în lume din când în când. Mai mult ca sigur unii oameni nu ar fi plăcut-o, însă Evan nu veadea alt motiv decât gelozie. Era pre frumoasă, prea deşteaptă şi reală, şi unele persoane, chiar şi din acel castel, nu suportau concurenţă. Aşa că era absolut sigur că şi-ar fi făcut duşmani, însă era şi mai siguri că acel lucru special din ea, puritatea şi sinceritatea sufetului ei i-ar fi adus multe de câştigat.
  Viperinul o privi uimit pe fată când îi auzi cuvintele. Poate că asta era o explicaţie pentru lipsa ei de încrdere.
  - Ei bine, ar trebui să o faci pentru că nu ai de văzut decât frumuseţe, îi spuse, ridicând din umeri şi zâmbind în acelaşi timp.
  Cu toate astea, ea îi pusese o întrebare şi Evan cântărea variantele de răspuns pentru a ajunge la o concluzie. Dintotdeauna evitase oglinzile. Nu cele care îţi arătau dorinţele cele maia dânci, ci cele normale, în care îţi era reflectată imaginea. Îi era frică de ce vedea în acea reflexie, de ochii lui şi de lucrurile pe care oamenii le-ar fi putut vedea prin fizicul lui, lucruri prin care ar fi putut ajunge cu prea mare uşurinţă la psihic. Care nu era atât de plăcut.
  - Să zicem că nici eu nu sunt un mare fan al propriei reflexii,[/]b răspusne, într-un final. [B]Mi-e frică de ce aş putea să văd dedesubt, înţelegi ? Dar ţie nu are de ce să îţi fie frică.