just by my left brain

[Berny McNair]

Berny zambise la prima afirmatie a fetei in semn de amuzament. In schimb, nu stia ce sa zica despre a doua fraza pe care a zis-o. Nu stia daca are voie sa intrebe sau nu, daca o va face sa se simta rau sau daca vrea sa vorbeasca despre asta. Statea prostit uitandu-se la aburii ce inca ieseau din cafea, semn ca nu se racise aproape deloc. Nemaisuportand acea tacere si curiozitatea lui, intreba:
"Dar ce s-a intamplat cu ei?"
In urmatoarea secunda regreta faptul ca intrebase acest lucru si isi dadu cateva palme in gand. Nu intelegea de ce era atat de curios si cum reusea sa faca lumea sa se simta atat de prost. Se uita la chipul Ninei pentru a observa orice urma de expresie schimbata in schimb nu vazu nimic ciudat. Poate doar procesa intrebarea...insa ii paru foarte rau.
" Defapt, nu mai vreau sa stiu. E ok daca nu vrei sa vorbim despre asta..." Berny isi ridica mana de pe masa si si-o muta pe mana fetei in sens de compatimire. Nu stia daca fetei ii pare rau de ce s-a intamplat sau doar este extrem de puternica, insa in inima lui se trezi un sentiment de mila.

Se simtea prost de faptul ca el dusese o viata regeasca. In viata lui, nimenu nu-i ceruse nimic, toata lumea il alinta si ii facea toate mofturile, problema lui cea mai mare fiind dezpiticirea gradinii partintilor lui. A avut doua surori de care a fost nevoit sa aiba grija, in schimb mereu le-a iubit asa ca asta ii facea munca mai usoara fara sa simta niciodata ca ar face-o pentru ca este nevoit. Nu a avut vreo relatie care s-a sfarsit tragic. Nici macar nu a avut vreo una.
Cand sora lui ma mica , Anna s-a mutat de tot din lumea "magica" nu a suferit aproape deloc. A avut cateva zile un gol in stomac si doar atat. Sora lui, Ada in schimb era singura care plangea zi si noapte din cauza asta.
Uneori avea impresia ca este un nesimtit fara sentimente dar in realitate, viata lui fusese defapt foarte usoara.