You're like moon!

[Ema Snow]

• Ema se gandi un moment. Stia ca sarcinile erau in teorie impartite, dar chiar si asa, tot simtea ca nu stie de unde sa inceapa. Isi freca palmele incet si isi ridica poalele hainei. Isi umplu mainile cu zapada si facu un mic bulgare.
  Soimeanca isi aduse aminte de zilele din copilarie. Erau multe lucruri pe care invatase sa le faca in maniera Incuiata. Erau clipele petrecute alaturi de figura materna, fiindca mama ei era un Incuiat. Nu o deranja. De fapt, era chiar mandra de asta. Facea parte din doua lumi, macar in teorie, si ii dadea senzatia de stabilitate. De rezerva. Daca ceva s-ar intampla intr-o parte, Ema ar putea cauta ajutor in cealalta. Pe langa acestea, ii oferea un ciudat soi de putere. Fusese capabila sa urmeze cursuri Incuiate numai pentru a-si oftica sora si, in ciuda faptului ca motivul era cat se poate de prostesc, era o dovada ca putea. Nu o interesa pentru ceilalti. O interesa pentru ea.
  Cu micari usoare, Ema se apuca sa rasuceasca si sa invarte bulgarele prin zapada. Usor-usor, devenea din ce in ce mai mare. Soimeanca se oprea ocazional pentru a-i contura putin forma. Cand ii inghetara degetele, se ridica si se uita la ceilalti.