The words that became reality

[James Bradley]

James ramase fara cuvinte. Deci ceea ce vroia Ema sa ii explice era ca intr-un final el ar trebui sa fie un erou si sa scape de baiatul rau, adica de Capitanul Sean. Se gandi ca gluma lui cum ca ar trebui sa il treaca pe Sean prin oglinda se adevereste incetul cu incetul. El erou? El era un pusti de pe plaja care a venit la Hogwarts fara sperante prea mari. Situatia totusi il distra dintr-un motiv pe care nici el nu il intelegea.
"Deci, ca Sean sa plece, trebuie sa ma joc putin de-a cavalerul medieval care era un erou in basme, nu?" zise James cu un zambet pe chip. Pentru o secunda credea ca Ema avea sa ii zica ca o fost o gluma si apoi sa ii spuna adevaratul plan, insa cand fata ramasese serioasa, baiatul intelese ca planul si problema mai ales erau foarte serioase si se cam bazau pe el. Trase aer in piept si spuse incet, nebazandu-se pe vocea lui in acel moment prea mult
"Ok, Ema, spune ce trebuie sa fac si-o voi face, daca totul se va termina mai repede. Dar te-as ruga sa fi putin mai explicita cu indicatiile de data asta". zise James cu un zambet micut pe chip, care ii disparu dupa o secunda. Se uita la colega sa asteptand ca aceasta sa ii spuna "misiunea"