For the sake of everything

[Dawn Snow]

• Isi impleti degetele la baza gatului lui. Il privi fix, zambind pisicher.
  " Nu. Dar chiar are vreo importanta?"
  Nu mai zise nimic si isi lua permisiunea de a-si odihni capul pe umarul lui Klaus. Statu nemiscata cateva clipe, dar in final, umerii ei se zguduira usor. Zambetul de pe buze nu disparu, iar ea rase fara sunet. Isi ridica privirea fara sa-si schimbe pozitia, intampinand mandibula tanarului.
  " Glumesc, Klaus Lovel. Sunt cat se poate de sigura."
  Dar oare el era? Realiza ca se cam bagase cu forta. Si poate ca el nu-si dorea ca lucrurile sa ia o astfel de turnura. Toate chestiile astea... Nu si le putea explica pe de-a-ntregul, nu inca, dar o bucurau micile mistere. O atrageau. Vroia sa afle elemente din viata lui Klaus intr-o maniera adaptata situatiei. Incet, putin cate putin, sigur. Sa nu calce nici macar o data stramb. Cumva, stia ca o astfel de greseala ar scoate-o din joc. Poate ca nu definitiv, insa... Oricat de mult ii placea sa riste, nu o sa faca asta acum. Nu o sa riste fericirea lui. Nici acum, nici mai incolo. Niciodata.
  Trase cu putere aer in piept si ofta usor, departandu-se putin de trupul lui. Nu refuza sa rupa contactul, asa ca mainile ei ii alunecara pe brate. Incerca sa-si puna pe chip un zambet politicos.