i do not want to live in fear and loathing

[Freyja Maegan Guðríðr]

• Freyja ridica capul, zambind bland. Lexie era atat de buna si de plina de bun-simt, incat nu isi dadea seama cum de nu o placuse la prima lor intalnire. Bine, atunci era si Kurt de fata, iar Lexie ocupa un alt loc in viata lui. Iar Freyja abia intrase, si era tematoare. Nu vroia sa se gandeasca ca a facut o greseala sau ca urma sa stea undeva unde nu era placuta. Prea mult timp fusese aratata cu degetul si luata in ras datorita parintilor sai. Iar Kurt venise sa o ajute, sa o ridice din noroi, iar ea vroia sa fie demna de ajutorul lui, desi stia ca nu s-a purtat ca atare. Insa Kurt intelegea. Mereu intelegea.
  "Imi pare rau pentru cum m-am purtat cand ne-am intalnit prima oara. Mi-era frica ca am sa pierd iar tot ce castigasem"
  Insa Freyja tot nu era sigura ca putea sa ramana la Lexie. Chiar daca acum era invitata, si nu cum fusese atunci, cand a venit pe nepusa masa, se simtea aiurea. Poate Lexie vroia sa isi faca un prieten sau ceva? Cum ar fi putut ea sa dea asa buzna?
  "Cred ca ma duc la Victor, m-a invitat la el. Desi...ne-am cam despartit. Insa am sa gasesc o camera,desi acum e si fratele lui acolo."
  Freyja se opri, gandindu-se la Ra, atat de curtenitor cu ea si atat de amabil. Era un adevarat gentleman, insa viperina stia ca in spatele bunelor sale maniere se ascundea altceva.