The world owes you nothing

[Colin Hawkeye Rovson]

• Isi rezema barbia in palma, ignorand orice semn de impolitete. Acum trecusera peste faza asta, nu?
  Se intreba cum de avea Freyja atata curaj. Pur si simplu i se parea ceva atat de neobisnuit, dar caracteristic in acelasi timp. Refuza sa-si lase gandurile sa alunece in analiza. Ce ar mai fi facut la noapte? In schimb, isi fixa privirea asupra ochilor lui James. Gasea ceva mai mult decat o ghicitoare. Gasea o provocare. Si nu in sensul propriu al cuvantului. Mai bine zis, o provocare intelectuala. Ceva special menit sa-i starneasca interesul Soimeanului. Nu o ghicitoare precum cea pe care trebuia sa o rezolve ca sa intre in Turnul Ochilor-de-Soim. Nu, ceva mai profund, mai detaliat, mai mistic.
  " E un mister personal. Parte din cine esti. Si daca nu era initial, atunci asta a devenit" se trezi brusc vorbind, vocea lui grava si lipsita de inflexiuni. " E ceva mult prea personal care, chiar daca ar merita sau nu atentia noastra, nu va castiga si prezentarea"
  Se simti ca un idiot, aratand ce era evident. Dar mai repede era o cale de a-si rezolva el micile intrigi. Simtise nevoia sa vorbeasca, dar nu astepta si un raspuns.