-- it's where my demons hide

[Alain Desmarais]

"Nope, nu e stilul meu. Plus ca mijlocul drumului nu e locul unde sa stai si sa te minunezi ca ce frumoasa e lumea. Unii oameni chiar au treaba..."

Se uita cu o spranceana ridicata spre ea, apoi scurt spre locul din haina unde ascunsese oul apoi din nou spre ea. Il pocni revelatia si incepu sa rada tamp, trecandu-si palma peste fata. "Incuiati!" exclama, hotarind ca tipa trebuia sa fie incuiata, atat timp cat nu recunoscuse oul si nici nu prinsese aluzia la galeoni. "Incuiati peste tot!" Probabil ca il considera un zanatec care cara dupa el un ou de strut, dar asa ii trebuia, daca nu era atenta in cine se loveste. Chiar ii se parea amuzant, asa ca hotari sa nu ii stearga memoria si sa o lase sa se mire catva timp cat de nebuni devenisera oamenii.

Dar din pacate nu avea prea mult timp de pierdut, asa ca se intoarse cu spatele la ea, pregatindu-se sa plece. "Sa traiesti fericita in ignoranta ta, copila, stii doar cum zice poetul: "Ignorance is Bliss"" ii facu cu mana, inca zambind.