The smell of irony
|
24 Jun 2019, 19:08
Post: #7 |
|||
|
|||
Il privi lipsit de orice expresie, in asteptarea raspunsului care veni dupa cateva clipe. Incordarea aproape dureroasa cat sa ii tina sub control reactiile ii provoca o migrena puternica. Sa-l ucida? Un ras amar ii impanzi mintea. Ucisese si torturase suficienti oameni cat asta sa fie ceva absolut la ordinea zilei, ceva mult prea mic, mult prea nesemnificativ pentru a isi manifesta acea intreaga ura amara. "Suficient cat sa-l ucid..." incepu, privindu-si antebratul stang, unde inca purta urmele aproape invizibile ale Semnului Intunecat ce fusese distrus de vraja unui amic de al sau. Stranse pumnul, venele subtiri iesindu-i in evidenta pe sub pielea cadaveric de alba. Isi folosi mana dreapta, taind in piele o linie din conturul Semnului. "... pe el..." Linia i se adanci in piele, lasand sa se vada cateva picaturi inutile din putinul sange rece pe care il avea in vene.
"... idealurile lui..." A treia linie lasa sa se contureze craniul, o picatura de sange tasnindu-i pe obraz din cauza miscarii bruste a mainii prin care taia cu ajutorul magiei. "... amintirea lui... "Desi isi controla cu grija vocea, a patra taietura iesi mai adanca, incepand sa contureze corpul sarpelui ce se strecura prin orificiile craniului." ... si orice nenorocit de semn sau obiect care ar fi ramas vreodata in urma lui. "Ultima linie desavarsi desenul Semnului Intunecat, pe care il privi cateva secunde. Doar cateva picaturi vagi de sange ajunsera pe podea, curgand, atat de diferit fata de momentul in care se procopsise cu originalul. Isi ridica privirea inspre Carsten, lasandu-si mana in jos simtind cum i se vindeca pielea cu o furnicatura caracteristica. Baiatul acela trebuia sa invete sa nu se limiteze si sa se avante pur si simplu in jocul cu moartea, pentru ca daca ramanea in zona sigura nu rezolva nimic, absolut nimic. Se scotoci prin buzunar si scoase un pachet de tigari tari constatand dezamagit ca e gol. Il puse in scrumiera si isi atinse varful baghetei de hartia pachetului si ii dadu foc cu o flacara albastra, rece. Ii facu semn chelneritei sa ii aduca un alt pachet la alegerea ei si in secunda urmatoare isi aprinse o tigara fixandu-l pe pusti cu privirea asteptand tacut cererea lui. ![]() ![]()
There is always one moment in childhood when the door opens and lets the future in
|
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|
Messages In This Thread |
The smell of irony - by Lucas Sasha Neitzke - 18 Jun 2019, 23:13
RE: The smell of irony - by Carsten R. Günther - 19 Jun 2019, 01:56
RE: The smell of irony - by Lucas Sasha Neitzke - 19 Jun 2019, 02:17
RE: The smell of irony - by Carsten R. Günther - 19 Jun 2019, 23:28
RE: The smell of irony - by Lucas Sasha Neitzke - 19 Jun 2019, 23:49
RE: The smell of irony - by Carsten R. Günther - 22 Jun 2019, 00:52
RE: The smell of irony - by Lucas Sasha Neitzke - 24 Jun 2019, 19:08
RE: The smell of irony - by Carsten R. Günther - 04 Jan 2025, 22:20
RE: The smell of irony - by Lucas Sasha Neitzke - 05 Jan 2025, 15:10
RE: The smell of irony - by Carsten R. Günther - 07 Jan 2025, 23:47
RE: The smell of irony - by Lucas Sasha Neitzke - 08 Jan 2025, 10:15
RE: The smell of irony - by Carsten R. Günther - 10 Jan 2025, 17:37
|