Do Or Die
|
27 Apr 2020, 03:16
Post: #17 |
|||
|
|||
Se pare ca printesa ciudata ce ii starnise curioszitatea incepea sa il cam calce pe nervi, desi in ultimul timp putea spune clar ca se mandreste cu autocontrolul sau aproape ideal. Nu mai omorase demult pe cineva doar pentru ca il calcase pe coada, iar tangenta lui cu prea multi elevi de la Hogwarts incepea sa il cam irite si sa isi frece palmele de pofta de sange. Se incrunta cand ii raspunse. Da, era aproape sigur ca asa o sa se intample. Probabil micuta era suparata ca nu ii iesise trucul cu potiunea, clar era adepta acelor sticlute mici si colorate care puteau fi atat de imprevizibile uneori, insa nu la fel ca vrajile, si mai ales vrajile nonverbale, sau alea fara bagheta, erau pur si simplu geniale. Ranji descoperindu-ti coltii si o fixa cu privirea fara sa clipeasca macar o singura data. Nu ii convenea ca il evita in halul asta, dar in acelasi timp, era un exercitiu bun pentru a-si testa rabdarea.
"Asa obisnuiesti sa faci? Intri in joc, si daca nu iti merge conform planului, abandonezi?" zise el pe un ton de un calm relativ fals cand ea se smuci din stransoarea lui. Acum ii gadila mandria, si era tare curios daca avea sa prinda momeala sau il va forta sa o ia de-a dreptul pe sus de acolo, cum obisnuia sa faca aproape cu toate pustoaicele. Si totusi, se afla in public si trebuia sa isi infraneze instinctele macar pentru o perioada cat se poate de lunga. Isi folosi din nou viteza ca sa se apropi iarasi de ea insa de aceasta data pastrand o distanta cat de cat decenta intre ei. "Nu imi spui un nume? sau sa inventez eu?" Ultimele cuvinte aproape le sopti in momentul in care se opri in fata ei impiedicand-o sa mearga mai departe si isi apropie putin buzele de urechea ei uitandu-se de sus direct in ochii fetei. ![]() ![]()
There is always one moment in childhood when the door opens and lets the future in
|
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|