Noi sentimente in adierea vantului

[Briana Brighton]

In acea dimineata de iarna, Mary se trezise foarte devreme si, nedorind sa ramana in camera pana la micul dejun, iesi in curte pentru a se bucura de aerul proaspat al diminetii.Nu era nimeni in fata castelui si parea ca toti elevii inca mai stau in paturi sau in jurul semineului.
" Iar m-am trezit prima! " isi spuse Mary plimbandu-se aiurea dintr-o parte in alta a curtii.
Deodata auzi o voce in departare, dinspre stadionul de vaj-hat si se indrepta in acea directie, uimita ca ar putea avea loc un antrenament la acea ora.

Se apropie timida de stadion si se aseza in ultimul rand, locul de unde se putea vedea cel mai bine un meci de vaj-hat sau cel putin asa considera Mary. Pe teren observa un baiat inalt imbracat intr-o roba in culorile Cercetasilor si imediat realiza ca acesta era chiar capitanul echipei, Oliver Baston. Langa el, alti 5 cercetasi pareau sa protesteze, insa singura voce pe care o distingea era cea a lui Oliver:
" Iar ati intarziat! V-am rugat sa veniti. Avem cea mai buna echipa pe care au avut-o Cercetasi vreodata si trebuie sa castigam campionatul de vaj-hat.Doar nu vrem sa ne intreaca Viperini, nu-i asa? Stiti ca ei au inchiriat terenul in dimineata aceasta, iar eu m-am gandit sa venim mai devreme si sa mai repetam, insa voi ati intarziat.In mai putin de jumatate de ora trebuie sa parasim terenul. Stiti ca suntem cei mai buni, dar... "

Mary nu mai auzi continoarea deoarece un amalgam de voci se auzira.I se paru ca cercetasii erau nemultumiti de ora antrenamentului, iar apoi ii vazu indepartandu-se.Oliver Baston ramse singur in mijlocul stadionului si privea in gol tinandu-si matura strans in mana si strigandu-le colegilor:
" Va astept maine dimineata la 6, sa nu mai intarziati! "

Din ultimul rand, Mary il privea pe Oliver, pierduta printre ganduri.Ea il admira nespus pe Oliver pentru ambitia, daruirea si talentul sau nemaiponit.Desi el nu stia, Mary era cea care striga cel mai tare in timpul meciului : " Hai Oliver! " si tot ea era cea care le inchidea gura Viperinilor care il criticau.Cei 2 se cunosteau foarte putin si nu banuiau niciodata ca ar putea deveni intr-o zi prieteni sau poate chiar mai mult.

Cercetasa il vazu pe capitanul echipei de vaj-hat, Oliver, urcandu-se pe matura si indreptandu-se spre castel.In zbor, o observa si o saluta printr-o miscare a mainii.Mary facu acelasi lucru in timp ce ii urmarea zborul.Ii parea extrem de talentat si pentru prima oara ii parea rau ca nu daduse proba pentru un post in echipa de vaj-hat.Nu intelegea de ce simtea o emotie nedefinita pe care nu o mai simtea niciodata. Nu intelegea de ce ii aparea in fata ochilor imaginea lui Oliver.Oare admiratia sa pentru el era de vina? Sau era altceva?

Deodata auzi zgomotul unor pasi, se intoarse si o zari in spatele ei pe....

OOC: Nu stiu ce ar trebui sa fie acest topic... Inceputul unei prietenii dintre Mary si Oliver sau... altceva...