Thornes Of A Rose [ A Draco and Ginny story ]

[Ginny Malfoy]

Multumesc mult de tot Anna
Chiar apreciez asta
><

aa.. din cand in cand mai amestec persoana I cu persoana a III-a. Totul este din perspectiva lui Ginny. Fragmentele astea se diferentiaza prin "--".


In Expresul de Hogwarts
“Ginny, vrei sa stai cu noi?”
M’am cutremurat involuntar la auzul vocii mele preferate – cea a lui Harry. Am crescut alaturi de acea voce. Am sperat sa imi petrec toata viata impreuna. Cred insa ca asta nu mi’a adus fericire. Mi’am dat seama cu multa vreme in urma de asta, dar abia acum am inteles ca sa fug din camera cand se uita el la mine este absurd.
“Ah, bine.”
M’am oprit o clipa. Trebuia sa ma intalnesc cu Luna.
“Aa, poate veni si - ?”
“Da, da,” bombani Ron – nici nu il auzisem cand venise.
--
Ginny isi dadu ochii peste cap.
“Nu e vorba de Dean, Ron. Ma seci cu prostia ta.”
Ron facu un semn destul de necuviincios la Ginny, parand insa ceva mai vesel.
“Aa... unde e Hermione? Nu e – nu e aici?”
“Nu, cred ca e in Compartimentul Perfectilor. Oricum, si tu ar trebui sa fii acolo, nu?”
Ron nu o mai baga in seama, fiind nevoie ca Ginny sa urle 2 ore la el sa intre in compartimentul lor si nu in cel in care statea Lavender. Ron bagui un ‘voiam doar sa o salut’, dupa care se indrepta repede spre Compartimentul rezervat perfectilor.
Ginny rase imediat ce Ron disparu in celalalt vagon, iar venirea Lunei nu ii schimba expresia de pe chip.
Ca de obicei, nu gasira loc decat in ultimul vagon – “Asta se datoreaza mirosului sangelui vostru,” explica Luna. “Musculitele Gazoase din acest vagon alunga orice alta persoana incearca sa intre aici. Mi s’a parut mie ca am simtit un gaz de’al lor mai devreme! “ – unde mai era doar Neville.
“Hei,” spuse el simplu. “Joaca cineva Pocnitori Explozive?”
Dupa putin timp, atmosfera era obisnuita, identica cu cea din ceilalti ani. Ron si Hermione s’au intors dupa doua ore, adica la fix pentru caruciorul cu dulciuri.
“Buna, Neville,” il saluta Ron, asezandu’se sfarsit pe unul dintre scaune si insfacand o Broscuta de ciocolata. “Un grup de idioti din anul III jucau un joc ciudat cu flacari pe coridor – au spart si un geam. Sunt… extenuat.”
“De prea multa munca!” bombani Hermione, strambandu’se. “Eu am facut totul.”
“Hei!! Eu am reparat geamul,” se apara Ron.
“Da, daca chestia aia pe care ai facut’o se numeste vraja de Curatare…”
“Mai bine incetati cu cearta,” ii sfatui Luna, privindu’i cu ochii mariti. “Musculitelor Gazoase nu le place asta.”
“Ce - ?” facu Hermione, privindu’i nedumerita pe baieti.
Harry rase, iar Ron ii zambi senin Lunei. Hermione isi dadu ochii peste cap, fiind surprinsa insa de Luna, cele doua incepand imediat sa se contrazica pe tema existentei Musculitelor Gazoase.
“Tata a prins in urma cu 2 saptamani mirosul uneia,” spuse Luna. “A gasit si niste aripioare.”
“Luna,” spuse Hermione rabdatoare, “nu exista – “
“N’ai de unde sa stii!”
“Citesc si, crede’ma, n’am auzit in viata mea de astea.”
“Cartile evita sa mentioneze creaturile mitice si stravechi precum…”
“Mustele Zbbr?” se baga Ron in conversatie. “Stii, Hermione, Luna are dreptate. Cine stie, poate chiar – “ dar observa repede ranjetul Hermionei, semn ca pronuntarea gresita a numelui o cam jignise pe Luna. “Aa… cine vrea un carnacior?” incerca el sa mimeze un ton vesel.
Harry se prefacu incantat de oferta, iar Ron avu timp sa se ascunda printr’un cufar. Petrecura apoi toata dupa-amiaza jucand un joc sterpelit de catre Ron de prin camera lui Fred si George.
“De ce s’a oprit?” exclama Neville deodata, in timp ce afara se innora treptat.
“Desteptaciunea lui Ron?” Ginny incerca sa para uluita. “Am prezis dintotdeauna ca se va intampla. Linia mintii i se intrerupe brusc in palma stanga.”
“Nu, trenul,” continua Neville concetrat.
“Doar nu s’o opri Expresul pentru a’l astepta pe Malfoy, nu?” spuse Ron, usor indignat.
“Buna idee, Weasley. O sa ii cer asta tatalui meu data viitoare.”
Draco Malfoy tocmai deschisese usa de la compartiment. Ginny se astepta sa ii vada peCrabbe si pe Goyle in spatele lui, dar nu era decat unul dintre ei.
“Ce’a patit Crabbe, Malfoy?” intreba Harry inainte ca Ginny sa apuce sa deschida gura macar.
“Ah, daca esti asa ingrijorat…”
“Nu, dorea doar sa ii scrie o felicitare, dar are nevoie de numele bolii pentru a’i ura sa nu se insanatoseasca niciodata,” spuse Ron ironic.
“…A fost atacat de un hipogrif, si cateva semne indica faptul ca acela era Buckbeak..” continua Malfoy, nebagandu’l in seama.
Harry, Ron, Hermione si Ginny se uitara socati unul la celalalt, iar Neville zise:
“Nu se poate. De unde il recunoaste?” Rase. “Inventeaza.”
“O sa vezi, Longbottom.” Un fulger ii lumina ranjetul incantat de pe chip.
“Matrix,” zambi senina Luna si toti se holbara la ea. Goyle parea nehotarat daca sa rada sau nu.
“Oricum, totul s’a petrecut atat de aproape de coliba gigantului ala idiot…” spuse Draco, incercand sa para ingrozit.
Ron era gata sa ii dea o replica, cand trenul reporni extrem de brusc, iar Hermione, Luna si Ginny, aflate in partea opusa, se prabusira peste el. Draco se dadu repede la o parte, facandu’l pe Goyle sa se impiedice. Harry tranti usa compartimentului, inainte sa se intoarca vre’un Slytherin in vizita.
“Unde e Neville?” intreba Hermione, ametita. Un scancet incet le semnala faptul ca Neville era pe undeva pe sub scaune, iar Harry si Ron sarira in ajutorul lui.
“Oricum, Luna, vei ramane in istorie cu Metexul ala,” spuse Ron relaxat, intinzandu’se pe doua scaune odata. Un moment fu liniste.
Se apropiau de Hogwarts.