Prietenie...

[Bella Emily Rose]

Era noapte.Bellatrix era urmarita;fugea spre o usa,dar cu cat alerga mai repede cu atat mai mult usa se indeparta.Intr-o secunda Bellatrix tresari si se trezise.Avusese un cosmar.Se uita spre paturile prietenelor sale.Hermione dormea profund,Luna se foia pe o parte si pe alta,dar cand s-a uitat la patul Bellei a vazut ca Bella lipsea.Pe moment s-a speriat.Unde putea sa fii plecat la acea ora?Isi lua papucii de casa in picioare si iesi tiptil pe usa,incercand se nu le trezeasca pe celelalte doua.In camera de zi a Cercetasilor nu era nimeni.Unde putea sa fii plecat Bella?...Asta era intrebarea pe care si-o punea Bellatrix din moment in moment.Alerga pe coridoare,dar nici ea nu stia unde se indreapta.Urca la etaj,spre camera Oglinzii lui Erised,cand vazu o umbra la pervaz.Sa fii fost Bella?Se apropie usor de ea si ii puse mana pe umar.Bella tresari.
"-Ce se...?A...tu erai.M-ai speriat de moarte"zise Bella cu o urma de frica in glas.
"-Am vazut ca nu erai in pat si m-am gandit sa te caut.Deobicei nu faci plimbari dupa miezul noptii si pe moment mi-am facut griji.Deci...de ce ai plecat?S-a intamplat ceva?"
"-Da.Am primit o scrisoare...E de la prietenii mei,de acasa."zise Bella,iar ochii i se umplura de lacrimi.
"-Si ce scrie?..."
"-Ca nu mai vor sa stie nimic de mine pentru ca nu am mai vorbit de mult cu ei si zic ca de cand sunt aici m-am schimbat.Dar asta nu e adevarat.Chiar nu ii inteleg..."
"-Uite Bella...nu te-ai schimbat deloc...cel putin de cand te cunosc esti aceasi fata curajoasa,prietenoasa,sincera si amuzanta.Nu cred ca ai putea sa te schimbi peste noapte.Acum sterge-ti lacrmile...Fii sigura ca isi vor da seama ca au gresit...acum nu merita sa plangi pentru ei..."zise Bellatrix hotarata incercand sa zambeasca,apoi isi imbratisa prietena.