Din confesiunile unei pisici

[Kasumi Mikoto]

June, stiu ca am zis ca te astept si puteam sa mai am rabdare, dar am gandit ca meritati un ultim capitol inainte sa inceapa scoala.
A.S.:June, ai permisiunea sa ma faci cum vrei daca te superi!

Capitolul 7
Mi-am
intins un pic labutele si am inceput sa visez ca ma innec in apa mica.
-Dalia,
ai varsat laptele. s-a auzit vocea lui Commer.
-Hei,
dulceata, daca voiai sa faci baie, avem apa calda, l-am auzit pe Nuka.
-Ce-ee?
Ei,
asta! Mi se pusese in fata micul dejun si eu tocmai ma spalam in el.
-Mmmm,
lapte cald! am zis. Se mai poate inca o portie? [img]/users/2212/45/60/95/smiles/895767.gif[/img]
Commer
mi-a adus inca o farfurie cu lapte si s-a asezat, in timp ce Nuka ma privea
insistent.
-Mhb-ce?
Am ceva pe bot?
-Nu…a
oftat Commer. Eu si Nucshoara asta al tau ne gandim cum sa te scapam de Viro si
restu vagabonzilor.
-Nuka.
Si da, are dreptate.
-Stiu!
Ah, nu… a exclamat Commer de vreo 15 ori la rand. ASTA TRE` SA MEARGA! a parut
sa hotarasca el in cele din urma. Cand eram tanar…
-Acum
muuuulta, multa vreme, remarca Nuka.
-Nucshoara,
eu vorbesc! Asa, Obisnuiam sa fugaresc vagabonzii impreuna cu alti caini. Ne-ar
putea ajuta.
-A,
da? Si cine sunt? am intrebat eu.
-Stai
sa imi aduc aminte…
-Mosuleee!
facu Nuka.
-Tineretul…ofta
Commer, incepand sa scrie o lista cu …chetckup. Uite-i:
· Prick
Kobbler, un batran prieten si un excelent vanator
· Mak
Dust- tipu fugea bine.
· Shadow
Weld- Ce maxilar puternic
· Rott
Kames-Numai latratul era de tipul ala, dar ii ingrozea pe vagabonzi!
· Mike
Vell-Ce e de spus, tot Rotweiller
· Key
Lowd-Gasea mereu locurile in care noi eram in avantaj
Meddie - o
catelusa care se catara surprinzator de bine pe orice. Ii vedea pe vagabonzi de
la o posta.
Kess
Niddle-Intelept. Daca noi oboseam, el ii facea pe vagabonzi din vorbe
· Jessie
Hackers- foarte aeriana, le distragea usor atentia, si noi ii atacam pe la
spate…sau fugeam.
Ei,in momentul ala, eu eram aeriana. Parca ma lovea ceva in cap cand ma uitam la
Nuka. Dar era…placut. El a zambit, eu am zambit… si Commer mi-a dat o coada
peste cap:
-Heei!
M-auzi ce trancanesc eu aici?!
-Da…Pik…Mrak…Kessie
si Jess…ceva de-o cheie…
-Hm!
Imi pierd timpul!
-Nu!
Stai. Scuze. Te ascultam. Am glumit.
Si
am recitat tot ce spusese el.
-Bine,
liber, amorezilor! Aveti camera la etaj. Maine pornim dupa Prik.
-Da`de
ce ne tre`be 10 caini, cu tot cu tine, ca sa zapacim 2 puricosi? isi exprima
Nuka nelamurirea.
-Fiindca
sunt..a…sa zicem…40? LIBER.
Ah…In
sfarsit singuri…Eu si Nuka!... Doamne, ce era cu mine?! Fluturasi in stomac…
Ciudat! Imi aduc bine aminte ca mancasem lapte si numai lapte!
Ne-am
dus la etaj. Apoi imi amintesc numai niste sute din miile de complimente pe
care le turna Nuka, spunandu-mi chestii
poetice, la care eu nu ma pricep, conform carora, daca eu as fi o pasare, as fi
pasarea paradisului.
Apoi
s-a culcat. Se simtea bine. Cred ca a tors toata noaptea. N-am de un`sa stiu
sigur, intrucat pe la doua si jumatate am iesit din camera. Spre surprinderea
mea(mai mult sau mai putin) Commer era in fata usii.
-De
cat timp stai aici? l-am intrebat.
-De
un minut. Am presupus ca ai sa iesi.
-In
cazul asta, scuza-ma ca te-am facut sa astepti!
-Ne-au
gasit punctul slab.
-Vagabonzii?
-Da.
-Care?
-O
gaura-n gard.
-Pai
si chemi 9 caini de prin 5 orase, in loc s-o astupi?
-Deeeh,
ar fi prea mare deranj sa o astup.
Ei,
si trebuie spus ca “Gardul” era un zidalau innalt si foarte gros. Avea gauri sa
intre lumina , dar erau mici.
-Hm?
-Bineeeeee,
hai s-o iau pe shleau: Sunt 100. Si mai multi. Se aduna sa atace. N-au ceva cu
tine, au ceva cu toti.
-Si
stiai asta…?
-Daaa…
-Pai
lui Nuka i-ai zis ca-s 40!
-Daca
spuneam adevarul, fugea ca o…ca un… AH, lasa!
-Stii
ce? Eu cred ca tu nu prea il inghiti pe Nuka!
-Facem
pariu? m-a intrebat el, deschizand gura.
-Nu,
nu in sensul ala. Sii, o sugestie: pasta de dinti.
Commer
a parut sa se gandesca un pic, si a oftat:
-Ai
dreptate…
-Ce?
cu pasta de dinti?
Commer m-a ignorat.
-Atunci
de ce nu il fugaresti, sau latri la el,
cum faci cu restul pisicilor?
-Fiindca
tie-ti placeeee, a cantat el.
-Ce?! Ba nu!
-Hai, Dalia, se vede de la o posta! Iar eu sunt un caine batran cu vederea foarte
slaba.
-Cand vine Viro? am scimbat eu subiectul.
-E la poarta.
-Pai sa nu-l lasam s-astepte.
-GLUMESTI!
E cu tot cu jumate din tovarasi!
-Daaa, dar nici nu putem iesi afara maine, fiindca n-or sa plece.
Or sa ne urmareasca pana acasa la…Prik.
-Unde
o sa-l vada pe Prik si-or sa se sperie, a facut sec Commer.
-Chiar crezi?
-Daa… Nu prea.