Din confesiunile unei pisici

[Kasumi Mikoto]

Cu mare placere. Io am scris intreg in word da se ia ca naiba. Ms de com bff Astept si altele dupa acest model nu NEXTNEXT







[font=&quot] Capitolul 8[/font]


[font=&quot]Sincer.
M-am gandit ca Rotweilleru`avea si el niste tone de adevar in ce spusese.
Eram…ah, ASTA! Imi placea. Si daca Viro mancase bine de dimineata (era 6 si
ceva), era posibil sa nu mai am vreo sansa nici sa urlu la afurisitul ala de
paduche de pe spatele lui Commer.[/font]


[font=&quot]Am
intrat in camera. Nuka era treaz. Mi-am facut curaj sa-i spun, dar nu a fost
nevoie. Mi-a spus-o el. Asa de simplu si rapid, ca n-am avut nici timp sa
respir. Nu-l cunosteam de mult, dar, vorba aia:”Daca ti-e dat sa te loveasca o
piatra in cap, fii sigur ca, mai devreme sau mai tarziu, te loveste.”. In mod
normal, as fi incercat sa par surprinsa, speriata, dezgustata, ironica, etc,
etc. Ei, acum nu era momentul. Am lasat sentimentele sa curga. Daca ar fi fost
dat sa am o picatura de apa pentru fiecare sentiment, camera ar si fost de mult
inundata.[/font]


[font=&quot]Nuka
s-a ridicat brusc si a incuiat [/font][font=&quot]usa[/font][font=&quot], apoi s-a
intos langa mine. Daca fiecare compliment ar fi insemnat o sutime de grad mai
mult, casa ar fi fost in flacari de cateva minute, daca fiecare privire care
spunea mai mult decat”te iubesc” ar fi fost o adiere, in tot orasul am fi avut
tornade suficient de puternice sa smulga si muntii. Daca fiecare gest fierbinte
ar fi facut sa incolteasca un fir de iarba, peste noapte s-ar fi format campii
intregi![/font]


[font=&quot]Daca
fiecare incercare ESUATA A LUI COMMER DE A INTRA ar fi fost un fulg de
zapada…AM FI MURIT CONGELATI.[/font]


[font=&quot]-N-AI
TREABA!? se ridica Nuka nervos spre caine, trantindu-i usa-n nas (Comm o
descuiase cu cheia.).[/font]


[font=&quot]Cu
siguranta ca, nici in cel mai groaznic cosmar al lui, “fiorosul” agent de paza
canin, cu CV impresionant, nu s-ar fi asteptat sa fie fugarit de o pisica.[/font]


[font=&quot]-Ei
drace! Nu pot sa cred! Ne ataca!!! a urlat Commer de dupa [/font][font=&quot]usa[/font][font=&quot].[/font]


[font=&quot]-Si
de ce ar fi asa de greu de crezut? facu Nuka.[/font]


[font=&quot]Am
dat o fuga in bucatarie si am furat de pe masa lista facuta cu chetckup si un
soi de harta pe care o printase Nuka putin stangaci, pe care comer marcase
locurile in care sa ii gasim pe amicii lui. Neobservata(cel putin asa am crezut
eu) am iesit pe [/font][font=&quot]usa[/font][font=&quot].[/font]


[font=&quot]Am
iesit pe poarta din spate, ca sa nu ma vada Viro, dar am auzit pe cineva in
spatele meu. M-am intors fara sa vad nimic. Am continuat sa merg, dar l-am
auzit iar. M-am intors 180 de grade si am cercetat atent cu privirea. Din
spate, ceva a sarit pe mine. Viro ma vazuse? Am vrut sa-l strig pe Commer, cand
am vazut ca “cineva”imi acoperise ochii cu labutele lui cu blana roscata.[/font]


[font=&quot]-Pleci?
Nu pleca…[/font]


[font=&quot]-Ma
duc sa ii aduc niste ajutoare lui Commer.[/font]


[font=&quot]-Nu
te agita. Avem doi dintr-un foc. Pe Shaddow si pe Kess is stiu eu. Oarecum…[/font]


[font=&quot]-Inaine,
cap`tane![/font]


[font=&quot]Nuka
m-a dus la Shaddow acsa, intr-o curte larga si inflorita, unde Shaddow, legat
de un par, a inceput sa-l maraie de zor.[/font]


[font=&quot]Nuka
atat a asteptat.[/font]


[font=&quot]-Commer
Diff.[/font]


[font=&quot]La
auzul numelui astuia, Shaddow a tacut brusc.[/font]


[font=&quot]-Viro,
cretinu`naibii!!! a izbucnit el in cele din urma.[/font]


[font=&quot]-Sa
nu m-ajuti. a remarcat el sec, dupa ce, vreo cinci minute, eu si Nuka ne-am
uitat la el ca niste idioti.[/font]


[font=&quot]-Pardon…[/font]


[font=&quot]M-am
dus si l-am dezlegat.[/font]


[font=&quot]Ei…acum
mai aveam de strabatut doar anca 7 orase. [/font]


[font=&quot]-Du-te
si ajuta-l pe Comm.a zis Nuka[/font]






[font=&quot]-Uu,
sunt mandra de tine! i-am zambit eu, la care el m-a sarutat.[/font]


[font=&quot]-Da,
da, pupic pupic, s-a plictisit Shaddow. Luati asta. Va cam trebuie.[/font]


[font=&quot]Si
ne-a dat medalionul de la zgarda lui, dupa care a plecat spre casa lui Commer,
unde vagabonzii erau acum cu sutele. [/font]