Din confesiunile unei pisici

[Kasumi Mikoto]

Capitolul 10

Se parea ca...ploua. Da, demnitatea mea felina era la fel de de murata pe dinauntru cum era blana mea pe dinafara. Moralul lui Nuka era asa de jos ca era ingropat in pamant. Nu, scuze, in noroi.
-Scuze... e de la ploaie...molfai el.
-Da. Este. Dar priveste partea buna. Kess si Jess sunt ultimii.
-Da...Vin imediat. Ma duc sa vanez un bursuc sau ceva.
Am fost de acord. Mai incolo am adormit. Cand m-am trezit, pareau sa fi trecut trei ore. Nuka era de negasit. Am strigat dupa el. De trei ori. Nu a raspuns. Am asteptat un minut si am plecat sa il caut. Cam la zece minute de cand am plecat, am auzit un soi de fluierat tremurat intr-un lan de grau. Am plecat intr-acolo. Pe cand ma afundasem bine de tot in grau, am auzit o voce cunoscuta:
-Of, mai taci naibii!
Apoi fluieratul tremurat, ingaimand ceva. M-am apropiat,
-Ooo, da` ce timeing impecabil ai, dulceata!
M-am uitat inainte, ingrozita, ca s-l vad pe Viro, zambind malitios, cu Nuka intre dinti. Nuka era aproape tocat cubulete si se uita la mine ca si cum nu ar fi vazut nimic. CE era asta? CE puteam sa fac? Aveam sat trag de timp.
-Ai dezertat, Vi?
-Hrrr...
-Da-da, cum sa nu! Acum raspunde!
-Rrrr!...
-Vrei o tura, cap`tane?!
Am zbughit-o pe langa el, zgariindu-l pe bot. A uitat instant de Nuka si s-a luat dupa mine. Intrucat era mult prea ocupat sa isi focalizeze absolut toata energia pe coada mea. n-a observatca, la o oarecare distanta de Nuka, il fortam sa fuga in cerc.
Parea ca fug asa de secole, desi nu obosisem. M-am uitat la Nuka. Arata de parca ar fi fost tocat la masina, dnu sangera. Parea sa se uite admirativ la mine, dar ma privea totodata trist. Cu rgret, apoi speriat. De ce? Ah! Da, Viro ma prindea din urma. M-am oprit brusc. Vi nu se astepta la asta, intrucat s-a oprit la un milimetru de mine. Am zis:
-Pot sa te rog sa amanam asta 15 minute?
-Da, poti sa ma rogi...
Fusese prea usor...
-...dar n-o s-o fac!
-M-AM SATURAT! i-am urlat eu in ureche.
-Si eu...si eu... a soptit el cu regret.
-Atunci...atunci de ce? de ce?
-Din acelasi motiv pentru care ai fost in stare sa ma lasi sa te omor ca sa il aperi pe Nuka... O chema Kallia.
Si-a plecat, lasandu-ma masca, in ceata, cu ochii in soare(ce paradox)...Cand era departe, a intors capul:
-Imi pare rau...!
Nu stiam daca sa il cred sau nu. M-am intors la Nuka, care, ca printr-o minune, se ridicase in picioare.
-Te iubesc.
-M-am dus cu el, incet incet, gasind, in mod ciudat, in drum, niste plante medicinal cu care l-am mai “dres” pe Nuka, pana la casa ultimilor doi caini. Era bine sa fiu prevazatoare.
-Uite Kess, uite, pranzul! Pranzul!
Catelusa, Jess, se invartea nebunatica in jurul meu, scheunand si maraind.
- Jessika Woulwen Krafteyr Mowld Crow Ledeer Nyrolle Mytte!
Strigand acest nume lung, Kess, un foxterier batran, caruia anii nu ii fusesera nici prieteni, nici dusmani, aparu din spatele casei. Aproape ca nu se obosi sa se uite la noi. Facandu-i semn lui Jess sa lase “pranzul” sa respire, aproape ca iesi deja din curte, pe cand mormaia: “Commer, Commer... Data viitoare ma astept sa ma cheme un purice sa iti salvez coada!”.
-Jess, ajuta-l. a ordonat scurt Kess, indicand cu capul catre Nuka.
-Sa-mi car pranzul in spate? paru indignata ea. Ok...ok! refacu, dupa ce foxterierul o fulgera cu privirea.
In vreo 4 ore am ajuns la jumatatea drumului, unde ne-am intalnit cu ceilalti caini, care se intorceau. Shaddow si Mike Vell au zambit.
-Ne-ai trimis de geaba, carne proaspata! s omentat Jessie, maraind la mine.
-S-au oprit?
-Da. a zis Shaddow.
-De unde stiti ca nu e un tertip? Viro se foloseste des de ele.
-Aaaa mie-mi spui, blanosico? a sforait Mike. Dar au semnat A.C.C.E 243.980
-Adica amendamentul constiintei canine eterne numarul doua sute patru zeci si trei de mii noua sute optzeci. E cea mai importanta lege! Incalcand promisiunea pe baza careia ai semnat A.C.C.E. 243.980 iti pui gatu-n latz. Iar suru` asta cam tine la blana lui!
Sa sarim peste partea in care am mers pana acasa, da?
*
Ajunsi acasa, stapanul lui Commer l-a “dadacit” pe Nuka.
-Vreau sa vorbesc cu tine! a tunat Commer, cand m-a vazut.
-Nu, eu vreau! N-ai uitat un mic...mai mare detaliu despre o anume Kallia?