Rãtãcind la miezul noptii

[Bell Evans]

Bell ramase in mijlocul coridorului, incercand sa'si aduca aminte pe unde a venit.
"-Uhmmm, pai am venit dinspre est. Turnul Cercetasilor este spre est, macar atat stiu si eu" spuse Bell, razand.
"-Si de unde stim noi unde e estul?" intreba astropufa, dezamagita.
"-Folosind vraja 4 puncte. Ghideaza'ma" ii sopti Bell baghetei, care se orienta spre nord. "Deci, incolo e nordul. Asta inseamna ca pe aici e estul!!" spuse cercetasa, victorioasa.
"-Briliant" adauga si Sydney.
Fetele pornira spre capatul opus al coridorului, lasand'o pe Dna Norris impietrita, cu ochii invartindui'se neincetat in orbite. Ajunse in capatul holului intunecat, auzira pasi.
"-Nox" spusera amandoua, si baghetele se stinsera, cufundand coridorul in bezna totala.
"-Pisicuta mea, pe unde umbli tu la ora asta?" se auzi o voce traganata, de dupa colt.
"-E Filch!!" sopti Sydney ingrozita.
"-Ce ne facem?!" intreba si Bell, cu un ton inspaimantat.
"-Vin'o aici" si astopufa o trase printr'o usa dintr'o statuie.
"-Wow, ce e camera asta? Seamana cu o catedrala" zise Bell, inmarmurita.
"-Sincer, nu ma intreba" raspunse Sydney. "Vroiam doar sa scap de Filch, si am vazut usa".
"-Ok, hai sa ascultam pana pleaca, si apoi sa plecam..Nu stiu de ce, dar nu imi place deloc locul asta" sopti Bell.
De pe hol se auzeau urletele infundate ale ingrijitorului, care isi plangea pisica impietrita.
"-Cine ti'a facut asta, frumoasa mea mica si scumpa?" ofta el, in surdina.
"-Mda..Matza aia o sa fie frumoasa si mica si scumpa pe deasupra, cand eu o sa ma indragostesc de Plesneala" spuse Bell, sarcastic.
"-Asculta" sopti si Sydney. "Se pare ca a plecat"
"-Hai sa iesim!!" raspunse si Bell.
Dar cand sa apase clanta usii...