O noapte in Camera Necesitatii

[Bell Evans]

Bell tresari usor cand o vazu pe Janella, dar dupa ce se linisti ii raspunse:
"-Dar pentru ce sa mai mergem la McGonagall, s'ar putea nici sa nu ne dea voie. Mai bine mergem direct in Camera".
"-Dar daca ne prinde?" intreba Janella.
"-Voi lua eu pelerina invizibila, nu ne va gasi nimeni" spuse Bell, vesela.
"-Super atunci" aproba Janella.
"-Merg pana in dormitor sa'mi iau bagheta si pelerina, ma intorc imediat" sopti Bell, complice. Urca repede treptele de marmura ce duceau spre dormitoarele fetelor si intra in camera unde celelalte cercetase dormeau, invaluite in caldura unui vis frumos. Se indrepta spre cufarul ei, si il deschise cu un mic scartait. Scoase pelerina invizibila, isi lua bagheta de pe noptiera si cobori in camera de zi.
"-Gata" spuse ea, privind'o pe Janella.
Iesira impreuna, acoperite de pelerina, pe coridorul scaldat in racoarea noptii si pornira spre etajul VII.
"-Deci, de ce ai hotarat sa mergi in Camera Necesitatii??" intreba Bell, curioasa.
"-Pai, nu puteam adormi" raspunse cercetasa.
"-Nici eu nu pot dormi. M'ai vazut doar in fotoliu, stateam si citeam ceva" sopti Bell, cu un zambet. Cititul era evadarea ei.
"-Dar eu vreau sa merg in camera" protesta Janella, iar Bell izbucni in ras.
"-Pai, acum mergem" o linisti Bell.
In curand ajunsera la etajul VII, si se indreptara spre peretele cenusiu, in spatele caruia se odihnea Camera Necesitatii..