The house of fears

[Bella Emily Rose]

~ Capitolul IV ~

Partea a II a

Un om , care parea destul de invarsta , se apropia de mine si de Megan . Fata lui se crispa la vederea noastra . Parea putin surprins . Ne cerceta cu privirea , apoi spuse , pe un ton bland :
“ – Urmati’ma . “
Ne conduse in living , sau cel putin , asa credeam , apoi ne facu semn sa luam loc pe canapea.
Casa era putin de moda veche , dar era frumoasa in felul ei . Unul dintre tablouri imi atrase atentia , dar cand mi’am indreptat privirea spre el , barbatul continua sa vorbeasca :
”- Nu vreau sa fiu nepoliticos , dar as dori sa stau de vorba doar cu domnisoara Evans , intre patru ochi . “
Am vazut cum Megan isi musca buza de suparare , apoi s’a ridicat si a iesit din camera fara sa mai spuna vreun cuvant .
Vroiam sa o opresc , dar nu am reusit decat sa scot o soapta , pe care nimeni nu o auzise , in afara de mine .
Ma intrebam de ce nu putea sa ramana si ea de fata . Ce putea fi atat de important , incat trebuia sa ascund fata de prietena mea cea mai buna .
L’am privit din nou pe barbat . Acum ii puteam vedea mai bine trasaturile fetei . Avea cateva riduri , dar ochii lui pareau inocenti , precum cei ai unui copil .
El continua sa vorbeasca , fara sa imi dea atentie .
“- Stiu ca poate cer prea mult , dar mi’as dori ca maine seara , cand este eclipsa de luna , sa ramai peste noapte aici . “
Vocea lui parea foarte serioasa , fara nici o urma de amuzament in ea .
Am aprobat din cap , apoi am intrebat , incercand sa nu par prea indiscreta :
”- Daca vreti sa fiu dadaca , imi puteti spune ce varsta are copilul de care trebuie sa am grija ? “
”- De fapt , domnisoara Evans , nu este intocmai un copil .”
Am ramas putin socata , si banuiesc ca fata mi s’a albit .
Pentru ce avea nevoie de o doica , daca nu pentru a avea grija de un copil ?

P.S. : Scuze de dublu post.
Stiu ca e o tampenie , dar am scris'o pentru voi , asa ca sper sa ma iertati.
Si nu vreau sa ma contraziceti .