~Sperand sa se intoarca~

[Rosalie Vivienne Alden]

Apoi o secunda l-am ignorat pe Jake si am incercat sa citesc gandurile lui Yuky. Am reusit.
-Ce ai visat?,am intrebat-o cu asprime.
Se uita la mine si intr-un final cand ma vazu atat de hotarata si serioasa cand ii adresasem intrebarea mi-a povestit. I-am spus sa nu se ingrijoreze,deoarece eu acum nu ma ingrijoram ,nu imi pasa ce va fi,ci ce exista acum.
Mai aveam fix douazeci de minute de stat cu Jake,iar peste douazeci de minute va disparea ca un fum cenusiu ,ca o amintire palcuta,dar ceva inexistent fizic. Timpul ma distrugea,cel putin in acest moment uram timpul,ceasurile,si tot ce tinea de acest lucru. Uram totul.Ma gandeam cum va fi aceasta sfasietoare despartire.