~Escapada Nocturna~

[Rosalie Vivienne Alden]

Am mers inainte incercand sa fiu cat mai curajoasa. Micile luminite pe care le oferea luna ma impulsiona sa inaintez. Cu ajutorul lunii oricine pare mai puternic,mai stralucit,mai entuziasmat de orice il inconjoara,dar uneori si nedumerit,speriat. M-am oprit deodata fiindca nu mai auzeam nici-un pas in urma mea . Cand m-am intors am observat-o pe Layla care privea cerul nestingherita. Imediat mi-am dat seama ca probabil comunica cu mama sa. Si eu faceam astfel cu Jake,probabil acum mama Laylei ii trimitea acum semne ca se afla langa ea si o incurajeaza. Nu am vrut sa o deranjez ,asa ca am asteptat cateva minute intoarsa spre ea pana a terminat de meditat. Deodata se uita la mine,mi-am dat seama ca se trezea din visare...Se uita la mine si incet-incet ma ajunse din urma...
-E frumoasa luna,nu-i asa?,am intrebat-o eu zambind.