O noua cale, sau doar o simpla plimbare ?

[Scarlett Soul]

Povestindu-mi franturi din propriul ei trecut nu facea decat sa-mi trezeasca la realitate propriile mele sperante si vise invaluite in sirop de frunze.

~ Amintire ~

"Ai patit ceva ?", am strigat eu speriata catre el.
"Nu doar ca nu pot sa ma ridic...", recunoscu acesta.

Atunci i-am intins mana, bucuroasa ca in sfarsit aveam sa simt fiinta care ma facea sa ma simt in siguranta si ma determina sa fiu nimic altceva decat EU !!!
Pe atunci, 8 decembrie 2009 ....
Fulgii singuratici se pierdeau in vuietul puternic ce-l auzeam atunci ca o simfonie de cuvinte, fulgi ce erau atat de slabi incat sa reziste in acea zi geroasa de iarna .
Totul era mort, dar eu credeam ca iubirea sa incalzea atunci cand ne atingeam... Si asa a fost ? ! ?

Nu ....
Plecase, intinzandu-si aripile de inger si rupandu-mi aripile de pasare...

~Revenire ~

"Layla, nopti in sir stateam intinsa in pat, pe banci, pe bordura trotuarului, pe oriunde si ma gandeam la un singur lucru ce-si pierdu-se scanteia vietii ..."

Am mai asteptat cateva minute, uitandu-ma daca intelesese ce vroiam sa-i spun, dar altfel nu o puteam face caci eram convinsa ca in vreun alt mod as fi varsat lacrimi purificate, de cristal, dar lacrimi !!!

"Ma simteam ca si umbra copacului ce misuna in jurul trunchiului, dar ce nu-l putea atinge... Si ce ? ..... Copacul tau mai are o ultima frunza de vis... acum gandeste-te daca o pui in joc sau o pastrezi ?"